Prezentare

Panoramă comuna RodnaRodna este situată în nord-estul judeţului Bistriţa-Năsăud, şi anume la confluenţa Someşului Mare cu Izvorul Băilor, în zona de contact dintre Munţii Rodnei şi cei ai Bârgăului. Comuna are 6373 locuitori în cele două localităţi ale sale - Rodna şi Valea Vinului. Cu o suprafaţă de 22415 ha, comuna este cea mai întinsă dintre localităţile arealului minier Rodna. RODNA este, fără îndoială, localitatea rurală cu cea mai mare vechime, atestată documentar în anul 1235 în cronicile ruseşti.

Originea toponimului Rodna provine de la termenul slav „ruda” cu înţelesul de „metal”, origine susţinută şi de mari nume ale lingvisticii şi istoriografiei româneşti. Vatra iniţială, preferată de autohtoni încă din timpuri străvechi, a fost terasa aluvionară ce găzduieşte actualul cimitir comunal (loc în care s-a descoperit şi toporul din piatră de vârstăVechea vatră a satului - acum cimitirul comunal neolitică). Un moment de referinţă din istoria evului mediu timpuriu rodnean îl constituie pustiitoarele invazii tătare din anii 1241 şi 1285. După întemeierea în secolul al XIV-lea a statului Moldovei, Rodna a devenit localitate de frontieră. În anul 1520, regele Ludovic al II-lea acordă prin decret oppidumului Rodna dreptul de a exploata o parte din mine în regie proprie, alături de dreptul de a ţine târg săptamânal, precum şi cel de a avea marcă sau emblemă proprie. Documentele de la începutul secolului al XVIII-lea confirmă participarea rodnenilor şi măierenilor la răscoala antihabsburgică a lui Francisc Rákóczi II şi marile pagube pricinuite de invazia tătară din anul 1717 - ultima revărsare a barbarilor în spaţiul Văii Rodnei.

În localitatea Rodna se ajunge relativ uşor - dinspre vest urmând DN 17D Beclean - Năsăud - Rodna sau pe calea ferată Năsăud - Ilva Mică - Sângeorz-Băi - Rodna. Partea Nord-Vestică a zonei este oarecum închisă, legătura cu Moldova prin Pasul Rotunda făcându-se doar vara. Legăturile aeriene cele mai apropiate sunt aeroporturile de la Cluj Napoca şi Târgu Mureş. Drumurile de legătură modernizate dinspre Năsăud sunt asfaltate şi betonate pe o lungime de circa 45 km, iar căile ferate de acces în zonă au o lungime de circa 25 km din nodul feroviar Ilva Mică.

Comuna Rodna are în componenţă două sate: Rodna, satul de reşedinţă, şi Valea Vinului. Se învecinează la nord cu judeţul Maramureş, la vest cu comuna Maieru, la sud cu comuna Măgura Ilvei şi comuna Ilva Mare, iar la est cu comuna Şanţ.

ReliefRelieful puternic fragmentat se remarcă prin forme semeţe, văi adânci, suprafeţe etajate, forme structurale iar în sectorul Bârgăului prin forme domoale, suprafeţe uşor ondulate din şanul cărora apar şi se impun în peisaj spectaculoasele clăi vulcanice. Dominat în proporţie de 90% de munţi, relieful comunei Rodna este preponderent montan, în vatra satului altitudinea medie fiind de 540 m, iar satul Valea Vinului aflându-se la o altitudine medie de 715 m.

Din punct de vedere climatic localitatea Rodna se încadrează în zona continental moderată cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime. Valoriile medii anuale sunt cuprinse între -4.5°C în luna ianuarie şi +16.7°C în luna iulie.

Resursele minerale reprezintă bogaţia cea mai mare a localităţii, fiind reprezentate de minereuri polimetalice plumbo-zincifiere localizate în M-ţii Rodnei, ape minerale care sunt slab valorificate, andezite şi calcare de carieră. Prezenţa cuiburilor auro-argentifere, mineritul şi tranzitul peste munţi au determinat conturarea, la poalele Munţilor Rodnei şi ai Bârgăului, spre obârşia Someşului Mare, a unei aşezări prospere, care a stat la baza genezei multora dintre aşezările someşene şi ilvene apărute posterior Rodnei.