Educaţie şi cultură

Educaţie şi cultură

Şcoli şi grădiniţeŞcoala

În Rodna învaţă 720 de elevi în trei localuri de şcoală, aceştia fiind îndrumaţi de 74 cadre didactice; de asemenea cei 181 de preşcolari frecventează cele cinci grădiniţe din localitate. Demnă de remarcat este apariţia bianuală a revistei „Cetatea Rodnei”, începând cu anul 2004. De asemenea s-a deschide de curând un muzeu etnografic şi al mineritului rodnean.

Viaţa spirituală

În anul 1764 Maria Tereza donează grănicerilor rodneni spaţiul cuprins de jur-împrejurul ruinelor bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea (din care, în urma distrugerilor cauzate de ivazia tătarilor din 1285, se mai păstrează un portal şi unul din cele două turnuri dinspre sud), în apropierea căreia autohtonii români au ridicat, la începutul secolului al XIX-lea, o frumoasă biserică greco-catolică, sfinţită în anul 1825. În august 1965 a fost sfințită noua catedrală ortodoxă, renovată recent. De asemenea în Rodna există și o biserica romano-catolică construită în 1778, care are și o serie de catacombe care se crede ca au fost construite ca un loc de refugiu din calea năvălirilor barbare.

Muzeul etnografic şi al mineritului rodnean

Una dintre instituţiile cu un rol tot mai pregnant în viaţa spirituală a comunei Rodna este Muzeul Etnografic şi al Mineritului, care prezintă dăinuirea noastră pe aceste meleaguri, viaţa ţi activităţile desfăşurate de-a lungul timpului. Activitatea de strângere a urmelor trecerii oamenilor pe aceste locuri a fost începută prin anii 1959-1960 de profesoara Hegedus Terezia Elena împreună cu elevii şcolii din Rodna, amenajând totul într-o sală de clasă. Cel care s-a implicat în crearea unui adevarat muzeu a fost Leontin Silvestru Mureşianu. Prin amenajarea fostei clădiri a închisorii de la Rodna, s-a putut trece la organizarea materialului adunat Leontin Silvestru Muresianu în secţiile: "Istorie", "Minerit", "Florian Porcius", "Agricultura si unelte agricole", "Ceramica", "Port Popular", "Casa ţărănească". Aranjarea muzeului a fost terminată în 1973, primind numeroşi vizitatori, localnici, din ţară şi din străinătate. Muzeul Etnografic şi al MinerituluiMureşianu a fost sprijinit în adunarea unor obiecte şi aranjarea lor de catre profesorul Liviu Păiuş. Cu timpul s-a hotarât mutarea exponatelor în holul de sus al căminului cultural unde s-au reamenajat secţiile, conform vechii organizări aparţinând profesorului Păiuş, care a preluat muzeul de la Leontin Silvestru Mureşianu în anul 1988. Muzeul a fost îmbogăţit cu multe obiecte: 4 lucrări de artă şi din cărţile autorilor rodneni, obiecte bisericeşti, obiecte de faună rodneană, precum şi costume populare sau inventar pentru minerit şi obiecte casnice. Trebuie să menţionam că în anul 1991, prin contribuţia financiară proprie, dr. Alexandru Năşcan a achiziţionat de la urmaşii pictorului rodnean, trăitor la Arad, Florian Mureşianu, 13 tablouri în ulei şi 64 desene ilustraţii la poeziile lui George Coşbuc, pe care le-a donat muzeului. Profesorul Paius a donat materialele iconografice din trei panouri mari, reprezentând aspecte ale mineritului sau cele privind localitatea Rodna. În anul 2008, începând cu luna iulie, Muzeul Etnografic si al Mineritului Rodnean a intrat in componenţa Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud prin concursul Consiliului Judeţean. A fost numit director al Muzeului profesorul Liviu Păiuş. În anul 2008, prin sprijinul financiar al Centrului de Afaceri Rodna, aparţinând Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere şi  al Primariei Rodna s-au început lucrările de modernizare şi extindere a spaţiului muzeului. Remarcabil sprijinul dat rodnenilor de Ion Nistor de la Muzeul Grăniceresc Năsăud. Muzeul dispune de peste 1200 obiecte vechi de minerit, fotografii reprezetând grupuri de mineri din 1912-1920. Sunt adunate obiecte de mobilier care au aparţinut academicianului Florian Porcius precum şi principalele lui lucrări. Privind cealalta ocupatie de baza a acestor locuitori, agricultura, muzeul dispune de un plug din lemn, unelte agricole vechi şi invar aparţinând feluritelor meşteşuguri, bunăoara privind asistenţa sanitară (câteva obiecte de la prima farmacie înfiinţată în Rodna la 1876), obiecte ceramice, altele pentru stupărit, exploatarea forestieră, vânatoare etc. Viaţa cultenturală a acestei localităţi Cetatea Rodneieste reprezentatp prin tablouri de Florea Guşa, Florian Mureşianu, Ioan Florian, Clementina Domide, Mihai Cherecheş, Ştefania Vaida şi Maria Lipan. Nu lipsesc din muzeu nici principalele lucrari scrise de autori rodneni: Emil Bălai, Iacob Guşă, Adrian Istrate, Gherasim Solovestru Domide, Aurel Cleja, Leontin Domide, Mircea şi Leontin Mureşianu, Liviu Păiuş, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu, Ana Berengea, Dan Popescu, Ion Bureaca, Florin Moldovan. Anul trecut, s-au primit prin transfer de la Ocolul Silvic Rodna o piele de urs, o piele de lup, o capra neagra împăiată, câteva cranii de animale sălbatice şi câteva trofee de cerb sau căprior. Cu toate ca mai sunt de rezolvat anumite lucrari, muzeul a început sa fie vizitat atât de localnici, cât si de trecatori prin Rodna, veche vatra de civilizaţie şi cultură.

Revista Cetatea Rodnei

Din anul 2002 se editează la Rodna, prin grija cărturarilor din această localit ate, revista „Cetatea Rodnei” cu o apariţie bianuală.

Cetatea Rodna

Cetatea a fost construită în secolul al XIII - lea, pentru a face parte din sistemul defensiv din nord-estul Transilvaniei şi pentru a opri invaziile din acele vremuri ale tătarilor precum şi pentru a sta în calea intervenţiilor militare dinspre Moldova. Din măreţia vechii cetăţi astăzi nu a mai rămas decât o parte din ziduri. În perimetrul cetăţii se păstrează şi ruinele unei vechi mănăstiri dominicane.